editura Rao

(250 de pagini)

Jem era o fată de 15 ani care dintotdeauna putea vedea data morții oamenilor din jur atunci când se uita în ochii lor. Jem era orfană de la 6 ani, fiind crescută de o femeie numită Karen. Mama ei adevărată murise din cauza drogurilor. Atunci și-a dat seama pentru prima dată ce însemnau numerele pe care le vedea în ochii celorlalți. Jem nu avea prieteni la școală, dar asta până ajunge să-l cunoască pe Spider, de care se îndrăgostește, deși a văzut de la bun început că el nu mai are decât 3 luni de trăit. Într-o zi, pe când se dusese cu Spider să se dea pe o roată de distracție, vede că mulți oameni de acolo vor muri chiar în acea zi. Dându-și seama că se va întâmpla ceva groaznic, ea fuge, trăgându-l și pe Spider după ea. La doar un minut, roata explodează, iar Jem și Spider ajung suspecții principali pentru aruncarea în aer a roții. De aceea, sunt nevoiți să fugă de acasă și să se ascundă prin păduri, în timp ce poliția îi caută. Dar cu fiecare zi care trece, se apropie tot mai mult ziua morții lui Spider, 15 decembrie 2010.

Nu mi-a plăcut prea mult această carte. A avut unele faze mai nasoale (și nici nu-mi prea place că Jem și Spider au trebuit să fure o mașină și nici că le plăcea să fumeze). N-a fost așa de rea ca „La jumătatea drumului spre mormânt”, dar nici nu mi s-a părut grozavă. A fost așa și așa.

Personaje principale: Jem, Spider, Karen (mama lui Jem), Val (bunica lui Spider, care și-a dat seama de la bun început că Jem e o fată mai specială), Brithney (o fată cu care se împrietenește Jem la un moment dat), preotul și ajutorul lui, Simon, polițiștii.

Nr. de volume: 3

Țel: Ca Jem să se reîntoarcă acasă, iar polițiști să-și dea seama că nu e vinovată.

Elemente fantastice: Puterea lui Jem de a vedea data morții celor din jur și  puterea lui Val de a vedea aura celor din jur.

Citită la: 12 ani

O recomand pentru: Nu cred că această carte ar trebui măcar să fie citită, aşa că nu o recomand nimănui.

Format: mediu

De unde am această carte: Am împrumutat-o de la bibliotecă.

Timp de lectură: 1 min. 35 s. pe pag./7 h.

editura Leda

(478 de pagini)

De curând, am găsit la bibliotecă o carte numită „La jumătatea drumului spre mormânt”. Mi s-a părut interesant titlul (se pare că și eu mă mai las păcălită câteodată de așa ceva), așa că am împrumutat-o. De cum am început să citesc, mi-am dat seama că nu-mi place. Pe lângă faptul că avea multă violență, mai avea și un vocabular vulgar și un mesaj foarte ciudat: că e bine să ucizi. Am citit și alte cărți în care unele personaje trebuiau să ucidă, dar niciunul din acele personaje nu se bucura s-o facă, ci din contră, avea remușcări după asta. Însă protagonista acestei cărți adora să ucidă. Se ducea în cluburi, le făcea ochi dulci vampirilor, folosind un limbaj absolut scârbos și apoi îi ucidea, le tăia corpurile mărunt și îi îngropa în curtea din fața casei sale, în care avea un cimitir de vampiri. Însă marele ei țel era să-și găsească tatăl, care era un vampir și o părăsise pe mama ei cu mult timp în urmă și să-l ucidă. E o carte foarte sângeroasă, unde tot ce-și doresc personajele e să se ucidă între ele. Chiar și personajele care ar fi trebuit să fie pozitive (cum ar fi Cat) erau de fapt niște ucigași. Nu am citit decât începutul acestei cărți, dar nu vreau să continui această lectură. De asemenea, tata a văzut pe internet că „La jumătatea drumului spre mormânt” nu e recomandată minorilor. Eu nu aș citi-o nici dacă aș fi majoră. Nu o recomand nimănui.

editura Arthur

(219 pagini)

Aceasta este o nouă ediție, tradusă de tatăl meu, Adrian Oțoiu. Noua ediție a apărut de doar câteva luni. În carte sunt niște poezii recitate de vrăjitoare care au fost traduse în așa fel încât să aibă rime și în română. De asemenea, Adrian Oțoiu a mai inventat și multe cuvinte compuse, atât nume de verbe (a zdrobonogi, a strucide), cât și nume de ființe (prepeghițătoare, spintecrabiță, trăncăpârâtoare, împroșghiftuiac).

De asemenea, în această traducere, Înălțimea Sa Marea Vrăjitoare vorbește cu un accent ciudat, mereu o literă fiind repetată sau înlocuită de o alta.

(Dacă vreți să aflați acțiunea cărții, accesați linkul pentru a ajunge la „Vrăjitoarele” în engleză).