editura Trei

(556 de pagini)

Meggie era o fată de 12 ani căreia îi plăcea să citească. Tatăl ei era legător de cărți. Mama lui Meggie dispăruse când aceasta era mică. Într-o noapte, un bărbat ciudat cu niște cicatrice mari pe față a apărut acasă la ea. Îl chema Deget-de- Praf. Din acea zi au apărut problemele. Dintr-un motiv necunoscut lui Meggie, au plecat de îndată spre casa lui Elinor, mătușa fetei, care era absolut înnebunită după cărți, dar era și foarte autoritară. Aici tatăl ei a ascuns o carte în biblioteca Elinorei de un anume Capricorn, despre care tot ce a putut Meggie să afle era că acesta e un om foarte rău, căruia îi place să-i facă pe cei din jurul lui să sufere și care vroia să pună mâna pe cartea tatălui său. Meggie și Mo, tatăl ei, se simt în siguranță în casa Elinorei. Curând însă, vor fi luați prizonieri de oamenii lui Capricorn, fiind trădați de un prieten. Aici Mo îi spune fiicei sale secretul pe care îl ascundea față de ea, despre puterea lui paranormală de a scoate personajele din carte. Uneori, când citea cu voce tare dintr-o carte personajele pur și simplu ieșeau din carte. Însă când făcea asta exista riscul să intre cineva din cei de față în carte.Capricorn, Deget-de-Praf și Basta, unul din oamenii lui Capricorn ieșiseră din cartea pe care el o tot ascundea. Capricorn vroia să se folosească de talentul lui pentru propriile interese. Acum tot ce pot ei spera este să găsească o modalitate de a evada. Dar asta e foarte periculos, deoarece casa lui Capricorn este foarte bine păzită, iar acesta este foarte puternic.

„Inimă de cerneală” este o carte minunată. Mi-a plăcut această carte pentru uimitoarele întâmplări trăite de personajele acestei cărți. Fiecare personaj are o personalitate foarte bine definită. Mi-a plăcut și puterea formidabilă a lui Mo. Descrierile erau de asemenea foarte frumoase.

Protagonist: Meggie e îndrăzneață, aceasta încercând să evadeze de două ori de la Capricorn. Este prietenoasă. Face tot posibilul să-i ajute pe cei din jurul ei. Îi place mult să citească.

Personaje principale: Meggie, Mo, Deget-de-Praf, Elinor (mătușa autroritară a lui Meggie), Farid, Fenoglio (scriitorul cărții pe care Mo o ascundea), Basta (unul din oamenii lui Capricorn), Capricorn, Mortola (mama lui Capricorn, numită și Coțofana), Resa.

Nr. de volume: S-au scris 3, dar doar unul s-a tradus.

Țel: Evadarea din satul lui Capricorn.

Elemente interesante: Talentul lui Mo, modul în care Fenoglio reușise să schimbe povestea, loialitatea lui Farid, descrierile, etc.

Citită la: 12 ani

O recomand pentru: 10-100 de ani. Pentru puști și puștoaice. Pentru cititori mai avansați.

Format: mediu

De unde am această carte: Am împrumutat-o de la bibliotecă.

Timp de lectură: aprox. 2 min. pe pag./aprox. 19 h.

editura (într-un format editura Allfa,
în altul Flamingo GD, repovestite de Geraldine McCaughrean)

un format are 239 de pagini, iar celelalt 130

Riar-Șah era un rege arab care avea o soție foarte frumoasă. Într-o zi, pe când se ducea să-și viziteze fratele, și-a amintit că a uitat cadoul lui, așa că s-a întors la palat și a văzut că soția îl înșela cu un bucătar. O văzuse ținându-l de mână și stând fără voal în fața lui. Furios, a poruncit ca cei doi să fie uciși. Acum el ajunsese să creadă că toate femeile din lume sunt rele și trădătoare, așa că hotărî să se căsătorească în fiecare noapte cu o femeie, iar în dimineața următoare să-i ordoane călăului să-i taie capul. Și-a pus planul în practică, astfel că multe femei au fost omorâte. Într-o zi, însă, s-a căsătorit cu Șeherezada, o tânără care știa foarte multe povești. În fiecare noapte îi spunea regelui câte o poveste, iar regele amâna mereu execuția pe ziua următoare, vrând să mai asculte o poveste și în noaptea următoare. În „1001 de nopți”, sunt povestite poveștile pe care Șeherezada i le spune regelui. Toate poveștile sunt foarte interesante și atractive, cu oameni, animale, vrăjitori și multe alte personaje. Sunt povești necunoscute care se petrec în Arabia, de care n-am mai auzit niciodată.

Mi-a plăcut această carte pentru multele povești pe care le conținea.

Personaje principale: Șeherezada (o mare povestitoare), regele Riar-Șah, fratele lui, regele Zaman-Șah, vizirul (tatăl Șeherezadei), Duniazada (sora ei), regina trădătoare, bucătarul și personajele din poveștile spuse Șeherezada.

Nr. de volume: 1

Țel: Ca tânăra să-și salveze viața, spunându-i regelui câte o poveste în fiecare noapte.

Elemente fantastice: vrăjitor, duh, animale fermecate etc. 

Citită la: 9-10 ani.

O recomand pentru: 9-100 de ani. Pentru copii, puști, puștoaice, chiar și pentru adulți.

Format: Am 2 formate ale acestei cărți, apărute la edituri diferite. Unul dintre volume (Flamingo) este mediu, iar celelalt (Allfa) este mare.

De unde am această carte: Unul dintre volume l-am primit de Crăciun, când aveam 9 ani, iar celelalt l-am primit de ziua mea când am împlinit 10 ani.

Diferența dintre cele două formate este că în unul din ele (Flamingo) sunt  poze color la fiecare pagină, dar are mai puține povești, iar al doilea format (Allfa) nu are poze, dar are mai multe povești. 

editura Polirom

(411 pagini)

editura Polirom

(411 pagini)

Bastian e un băiat pasioant de lectură. Într-o zi, intrând într-un anticariat, o carte numită „Povestea fără sfârșit” îi atrage atenția. O șterpelește și începe s-o citească în podul școlii. În cartea citită de el, se povestește despre Fantazia, un ținut magic. Regina acestuia, Crăiasa Copilă, este foarte bolnavă. Atreiu este singurul care o poate salva. Băiatul pornește în căutarea leacului salvator și trece prin multe peripeții. O cunoaște pe străvechea Morla, o bătrână morocănoasă, dă peste o vietate îngrozitoare numită Ygramul, îi întâlnește pe bi-sihaștrii, doi omuleți pitici și multe altele. Totuși, carte asta are ceva ce-l neliniștește pe Bastian. Din când în când, vede personajele prin carte. Până la urmă, ajunge să intre în carte, pentru a o salva pe Crăiasa Copilă, dar atunci lucrurile se complică.

O carte minunată. Mi-au plăcut peripețiile pe care le trăiesc Atreiu și Bastian. De asemenea, mi-a plăcut cât de complexă a fost această carte.

„Mesajul este cel mai important. Ca și povestea lui Peter Pan, Povestea fără sfârșit sugerează că e mai bine să crezi și să ți se spună că ești nebun, decât să fi un necredincios care este considerat matur. Ende reînvie în noi tocmai capacitatea de a crede.”

Nancy Evans, Glamour

Citat din carte: „Foarte curând, în jurul lui Bastian și al Puișorului Lunii, peste și sub ei și în toate părțile, întunericul catifelat fu plin de plante luminoase ce tot încolțeau și creșteau repede. O sferă arzând în toate culorile, o lume nouă și strălucitoare plutea Niciunde, creștea și creștea mereu, iar în miezul ei cel mai lăuntric ședeau mână-n mână Bastian și Puișorul Lunii privind cu ochi mari de uimire priveliștea cea mirifică.”

Capitolul 13 „Pelerin, pădurea nopții.”

Personaje principale: Bastian, Atreiu, Fuhur (un dragon), Xayide (vrăjitoarea cea rea), Crăiasa Copilă (regina Fantasiei), Graograman (Moartea Multicoloră), Oracolul, Bătrânul de pe Muntele Călător etc.  

Ţel: Salvarea Fantasiei, întoarcera acasă a lui Bastian.

Elemente fantastice: dragonul, vrăjitoarea, bătrânul care însemnează absolut tot ce se petrece în Fantasia sau ce spun alții, bi-sihaștrii, păianjenul care-și tot schimba forma etc.

Nr. de volume: 1

Citită la: 10 ani

O recomand pentru: De la 10 ani până la 100 de ani. Pentru copii, puști și puștoaice, chiar și pentru adulți. Pentru cititori avansați.

Format: mare, cartonată.

De unde am această carte: Am primit-o de Crăciun.

Michael Ende