Reciclopedia de povești

de Florin Bican

Coperta de Mihai Branea. (clic pe coperta ca s-o măreşti) Foto @
Coperta de Matei Branea.
(clic pe coperta ca s-o măreşti) Foto @

editura Arthur

volum câştigător al  Trofeului Arthur pentru literatură şi tineret, ediţia I.

(157 de pagini)

În această carte ne sunt repovestite trei povești, toate fiind niște parodii în versuri ale unor texte. Prima poveste este o parodia  „Poveştii lui Harap-Alb”. În aceasta, frații mai mari ai lui Harap-Alb zis Prâslea-Nastratin erau niște golani care mergeau prin baruri și discoteci și făceau numai prostii, în timp ce cel mic era foarte cuminte. Cei mari își băteau joc de Prâslea-Nastratin pentru că era un intelectual și nu bea alcool sau fuma. Călătoria până la celelalt împărat se face cu avionul, iar prințesa era o tipă plină de tatuaje numită Vandana. Ea suferă pentru că în țara ei nimeni nu mănâncă carne. Spânul din poveste era de fapt un tip de la recepția unui hotel.

Ilustraţie de Matei Branea. (clic pentru mărire; foto @)
Pagină din Povestea cea fără de rost cu Prâslea-Nastratin cel Prost.
Ilustraţie de Matei Branea.
(clic ca să puteţi citi; foto @)

 

A doua poveste este o parodie după „Muma lui Ștefan cel Mare” de Bolintineanu. În aceasta este un băiat neascultător numit Mariean care face tot felul de prostii: fuma, nu îl interesa școala, stătea toată ziua cu tot felul de derbedei, bea Plotox și altele. Dar într-o zi a încălcat măsura, așa că mama lui l-a trimis la liceul Uzbekistan, dar se pare că acest lucru a fost o pedeapsă și pentru cei de la acel liceu, care nu-i suportau comportamentul îngrozitor.

Pagină din Cu elevul Mariean la şcoală-n Uzbekistan. Ilustraţie de Matei Branea. (clic pentru mărire; foto @)
Pagină din Cu elevul Mariean la şcoală-n Uzbekistan. <br/ >Ilustraţie de Matei Branea.
(clic pentru mărire; foto @)

A treia poveste este o parodie după poezia de abecedar „Rică nu știa să zică”,  în care este un băiat care avea un defect: nu știa să înjure. Toți cei din cartier râdeau de el și-l înjurau. Tatăl lui îl încuraja să le răspundă, dar el nu știa cum. Însă când un gunoier a început să-l înjure pe băiat, iar acestuia îi vine ideea să noteze tot ce spune, s-ar putea ca situația lui să se schimbe.

Mi-a plăcut această carte pentru umorul ei. Toate poveștile sunt foarte amuzante și sunt modernizate. De asemenea și personajele și limbajul sunt comice.

Personaje principale: În prima poveste personajele erau: Prâslea-Nastratin, tatăl său, frații lui, celelalt împărat, Spânul și Vandana. În a doua poveste personajele sunt: Mariean, mama lui și elevul de la Uzbekistan care a venit să-i dea vestea mamei. În a treia poveste: Robert, tatăl lui (care îl încurajează să înjure), băieții din cartier, gunoierul și profesoara.

Nr. de volume: 1

Țel: Nu este țel.

Elemente comice: 

„–Iată ce înseamnă să știi să-ți educi
așa cum se cade a ta progenitură-
ascultați la dânsul, numai, când înjură,
ascultați la dânsul și luați aminte
ce frumos grăiește de morți și morminte”

din „Robert nu știa să zică…”

Personajele, limbajul și de altfel toate întâmplările sunt comice.

Citită la: 12 ani
O recomand pentru: De la 11 ani până la 16 ani. Pentru puști și puștoaice.

Format: mediu

De unde am această carte: Am primit-o într-o tabără de creație literară, câștigată în urma unui concurs de scris povești.

Reciclopedia-BicanAutorul, Florin Bican…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *